Rotary Club Slatina 2.96

Primele cluburi romanesti

In primavara anului 1929, la Bucuresti a luat fiinta primul Club Rotary din Romania, din initiativa lui Christian Penescu-Kertsch, care a devenit si cel dintai presedinte. Acesta este urmat imediat de cluburi Rotary in doua mari orase ale tarii - Cluj si Timisoara. Scopurile si idealurile sunt intelese si acceptate de elita intelectuala a tarii, din toate domeniile de activitate - stiinta, arta, afaceri, rezultatul fiind infiintarea a inca sase cluburi la: Arad, Brasov, Campina, Cernauti, Iasi si Ploiesti. Cu noua cluburi, in anul 1936 se creeaza Districtul romanesc, care primeste numarul 84. Efectul activitatii si actiunilor rotariene incepe sa se vada pe intreg teritoriul tarii dar, in plin avant, miscarea rotariana este interzisa de regimurile autoritare in toata zona central-est-europeana.

Reinfiintarea districtului

In anul 1992, cu sprijinul rotarienilor francezi, se reinfiinteaza Clubul Rotary Bucuresti. Ca si prima data, el va fi urmat imediat de cluburile din Cluj si Timisoara, pentru ca, in luna iunie 1996, sa existe in Romania 13 cluburi care faceau parte din Districtul 1160 din Paris. La 1 iulie 1996, Romania depaseste o a doua bariera, fiind definita de Rotary International drept "zona de expansiune rotariana", impreuna cu Republica Moldova. Tot Comitetul international il desemneaza pe rotarianul elvetian Jorg Tschopp drept "administrator prezidential pentru expansiune". Rezultatul este impresionant - in mai putin de trei ani, numarul cluburilor ajunge la 30. Se inregistreaza si doua premiere absolute: primul Club Rotary la Chisinau si cel de-al doilea club de gen intr-un oras romanesc, in capitala infiintandu-se si Clubul Rotary Bucuresti-Continental. La 1 septembrie 1999, comitetul Rotary International si presedintele Carlo Ravizza au decis ca in Romania si Republica Moldova cluburile Rotary vor face parte din districtul cu numarul 2241. Dupa Polonia (1998), Cehia si Slovacia (reunite intr-un singur district in 1999), a fost randul tarii noastre sa aiba propriul district, onoare de care nu s-a mai bucurat nicio alta tara din estul Europei.