Parcul National Cozia 2.23

Localizarea :
PN Cozia este o arie naturală protejată aflată pe raza județului Vâlcea, în partea central-sudică a Carpaților Meridionali având o suprafață totală de 17.100 ha.
În cea mai mare parte, acesta este un tărâm muntos alcătuit din masivele: Cozia, o parte a Munţilor Căpăţânii denumită Narățu și masivele Doabra-Călinești din Munții Lotrului.
În partea de nord se învecinează cu Țara Loviștei (Terra Loystha), o vastă depresiune încărcată de istorie cu multe localități, unde populația continuă tradițiile și obiceiurile străvechi.
La vest zona se delimitează de restul Munților Căpățânii prin culmile: Frăsineiului, Dosul Pământului și Plaiul Mesteacanului, iar la sud se mărginește cu dealurile subcarpatice și Depresiunea Jiblea-Berislăvești. La est versanții abrupți ai Coziei, foarte impunători în Sturu și Piatra Șoimului se delimitează de mușcelele Topologului prin șeaua Groșilor și ceva mai la nord se învecinează cu Depresiunea Poiana.
Astfel asezat, acest tărâm este străbătut pe direcţia nord-sud de apele râului Olt între localităţile Cornet-Cozia.
Un tărâm al plantelor și animalelor sălbatice :
Cea mai mare parte a suprafeţei PN Cozia este acoperită cu păduri, (aproximativ 96%), restul suprafeței fiind formată din pajiştile aflate pe Vârful Cozia. O bună parte a zonelor de protecţie integrală (aprox. 8.000 ha) se află în locuri mai izolate și inaccesibile, fapt ce a făcut posibil păstrarea lor nealterată de activitățile antropice. În aceste locuri se află ecosisteme de o categorie aparte, create chiar de condițiile staționale specifice suportului geologic majoritar al granitelor de Cozia și microclimatului de adăpost, în general mai cald și mai uscat, protejate de crestele inalte ale Muntilor Făgăraș situate în partea nordică.
Frământările de scoarță din cele mai vechi timpuri, au creat în aceste locuri o arhitectură impresionantă și spectaculoasă în cristalinul pietrei, cu abrupturi si chei fașcinante, punți si praguri suspendate, portale și chipuri antropomorfe si zoomorfe.
Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele mai valoroase și pitorești colecții de plante din țară și poate din multe alte locuri. O multime de grădini sălbatice - adevărate sanctuare naturale, sunt gazda unor aranjamente florale sălbatice de o frumusete fașcinantă, cu specii decorative prin formă, port, cromie, sau persistenta florilor. Amintim doar : gladiola, laleaua pestriță, trandafirul de Cozia, crinul galben de pădure, crinul martagon, sinsinelul, irisul, garofițele, floarea de colț, iedera albă, vulturica, mixandrele de stâncă, orhidee, margarete, clopoței. Din acest motiv Muntele Cozia se mai numeşte și “ Muntele Florilor”.
Tot aici se gasesc laolată de la plante alpine și subalpine până la plante de stepă. Multe dintre acestea nu sunt specifice doar Carpaților ci și regiunilor caucaziene, balcanice, mediteraneene, central sau nord europene, zona fiind gazda unor relicte cuaternare dar și a unor produse mai noi ale evoluției.
Inversiunile de asezare pe verticală și asocierile de specii sunt dintre cele mai interesante : gorunul urcă până la altitudinea de 1300 m în zona stâncăriilor din Foarfeca, bradul și fagul coboară până la 300 m. în Defileul Oltului, iar pe multe locuri bradul și gorunul coexistă în amestecuri intime.
Legat de mozaicul habitatelor din această zonă se gasește aici și un valoros patrimoniu faunistic. Întâlnim în Parcul Național Cozia viețuitoarele prezente în piramida trofică a munților din țara noastră având în vârf ursul brun și la bază o mulțime de specii cu numeroși reprezentanți. Menționăm capra neagră și râsul - podoabe ale faunei Parcului Național Cozia. Pe stâncăriile însorite din zona Turnu și Basarab se întâlnește vipera cu corn, iar în covorul de frunze căzute și pe sub blocurile de stânci trăiește scorpionul mic - specie termofilă de origine mediteraneană.
Defileul Oltului, parte integrantă a Parcului Național Cozia, este un coridor ecologic deschis păsărilor în migrația lor spre Europa Centrală și de nord sau spre cartierele de vară din Africa sau sudul Asiei. Multe specii sudice utilizează acest defileu cu numeroase lacuri de acumulare în extinderea arealului lor ( ex.: lăstunul de stâncă ).
PN Cozia oferă multiple posibilități de efectuare a unor călătorii în natură pe traseele și potecile turistice marcate. Munții de aici, nu foarte înalți ( punctul dominant - Vârful Cozia are 1667 m.) au o accesibilitate relativ ușoară și îndeamnă la drumeție și excursii mulți turiști și vizitatori.
Puncte ca : Turnu, Paușa, Sălărucel, Călimănești, Perișani, Brezoi, Gura Lotrului sunt locuri de plecare spre principalele obiective, cele mai multe fiind înălțimile Coziei sau ale Narățului. Foarte rapid potecile câștigă înălțimile versanților. Un relief variat de o rară frumusețe se desfășoară la tot pasul. Nimic nu este monoton, peste tot privirile întâlnesc alte imagini minunate ale unui relief spectacular, culminând cu marile panorame de pe Vârful Cozia înspre Țara Loviștei, Munții Făgărașului, Defileul Oltului, Munții Lotrului sau spre masivele Buila-Vânturarița.
Amatorii de turism religios și pelerinaj pot vizita urmatoarele obiective de pe raza parcului național, adevărate vetre de spiritualitate creștin-ortodoxă românească: Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Stânișoara, Mănăstirea Turnu, Mănăstirea Cozia Veche, Schitul Ostrovul Calimăneștiului, Schitul Cornet. Se mai pot vizita chiliile săpate în piatră de la Turnu si numeroase grote, unde au trăit candva pustnici sau călugări.
Pasionații de turism sportiv sau de aventură pot face cățărări pe traseele din Cheile Lotrișorului, în Pereții Foarfecii, în Bulzu sau alte locuri. De asemanea există condiții favorabile pentru lansări din Vârful Cozia cu parașuta sau cu parapanta. Pe râul Olt, mai ales în zonele lacurilor de acumulare se pot practica sporturi nautice.
Pentru cei interesați de turismul de sănătate, localitățile Cozia, Căciulata, Călimănești din vecinătatea parcului național sunt renumite stațiuni balneare, vestite pentru factorii naturali de cură ( ape geotermale minerale) și factori ambientali, recunoscuți științific pe plan național și internațional de multă vreme.
Multe localități din zonă au un mare potențial pentru turism rural și agroturism, beneficiind de ambianța montană pitorească și nepoluată, cu factori naturali de mediu care constituie o interesantă destinație de cunoaștere a spațiului montan românesc, a tradițiilor, obiceiurilor culturale și a datinilor străbune. Aceste localitați sunt : Perișani, Racovița, Sălătrucel și Berislăvești.
Foarte bune posibilități de cazare și servicii turistice din zonă le ofera Stațiunea Călimănești-Căciulata, dar și o întreagă salbă de pensiuni moderne mai nou înființate, aflate în vecinătatea Parcului National Cozia.
Traseele turistice din PN Cozia
1. Gara Turnu (310 m) - Curmătura „La Troiţă” (700 m) - Muchia Turneanu - Cabana Cozia (1573 m)
Timp de mers: 5-5 ½ ore,
Marcaj: bandă roşie,
Diferenţă de nivel: 1263 m.

2. Gara Lotru (317 m) – Vărateca - Muchia Urzicii - Stâna Rotunda - Cabana Cozia (1573 m)
Timp de mers: 5 ½ - 6 ore,
Marcaj: bandă albastră,
Diferenţă de nivel: 1256 m

3. Gara Turnu (310 m) - Pietrele Roşiei (750 m) - Muchia Turneanu - Cabana Cozia (1573 m)
Timp de mers: 5 ½ - 6 ore,
Marcaje: triunghi roşu (Gara Turnu - Pietrele Roşiei - Muchia Turneanu) şi bandă roşie (Muchia Turneanu – Cabana Cozia)
Diferenţă de nivel: 1263 m

4. Căciulata (300) - Pauşa sat (317) - Mănăstirea Stânişoara (720 m) - Muchia Vlădesei - Muntele Durduc (1568 m) - Cabana Cozia (1573 m)
Timp de mers: 6-7 ore,
Marcaj: bandă albastră,
Diferenţă de nivel: 1273 m

5. Cabana Cozia (1573) - Curmătura Mocirlele (1427) - Vf. Omul (1558) - Muchia Şirul de Pietre - Poiana Cozia (1231) - Satul Pripoare (520 m)
Timp de mers: 5 ore,
Marcaj: bandă roșie,
Diferenţă de nivel: 1053 m.

6. Brezoi (340m)-Vultureasa -Vf Narăţu (1509 m) - Poiana Târsa (1280m) - Poiana lui Pavel -Plaiul Lotrişor -Valea Lotrişor - Gura Lotrişor (320m)
Timp de mers: 9 ore,
Marcaj: punct roşu,
Diferenţă de nivel: 20 m

7. Brezoi (340 m) - Doabra -Vf. Suliţa (1013 m) - Valea Călineşti – sat Călineşti (300 m)
Timp de mers: 5 ore,
Marcaj: cruce roşie
Diferenţă de nivel: 40 m

8. Căciulata (300 m) – Castrul roman Arutela – Poiana Nucetel – Curmătura „La Troiţă” (700 m) - Mănăstirea Stânişoara (720 m) - Muchia Vlădesei - Muntele Durduc (1568 m) - Cabana Cozia (1573 m)
Timp de mers: 5 ½-6 ore,
Marcaje: cruce galbenă (Caciulata - Curmătura „La Troiţă”) şi bandă albastră (Curmătura "La Troiţă-Manastirea Stânişoara – Cabana Cozia (1573).
Diferenţa de nivel: 1237 m.

9. Căciulata (300 m) –Valea Păuşa-Mânăstirea Stânişoara (720 m)
Timp de mers: 3-3½ ore,
Marcaj: cruce albastră
Diferenţa de nivel 420 m

10. Gara Călimăneşti (300 m) - Plaiul Sitarului - Dealul Făgeţel - Muchia Vlădesei - Cabana Cozia (1573 m).
Timp de mers: 8-9 ore,
Marcaj: triunghi albastru.
Diferenţa de nivel: 1273 m.


Aceasta este pagina officială a RNP- ROMSILVA ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONAL COZIA R.A.