Gurghiu, Mureș 2.89

Gurghiu, mai demult Sântimbrul Gurghiului, este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.AșezareGurghiu e situat pe râul Gurghiu, afluent al râului Mureș, la 14 km est de Reghin.IstoricLocalitatea este atestată documentar din anul 1248 sub numele de Gurgen, iar in decursul timpului a fost menționată, în documente scrise in latină, română sau maghiară sub diferite nume cum au fost Gőrgény, Gergin, St. Emrich, Gergen, Geurgény, Girgn, Görgen, Villa sancti Emerici, Gurgiu-a-Sînt-Imbrului, Giurgiu Sânt Imbrului, Gurghií respectiv Gurdghiu. Unii lingviști și etnologi sugerează ca numele de Gurghiu e de origine pecenegă (populație de origine turcică semnalată ca refugiindu-se pe cursul superior al Văii Gurghiului și pe cea a aflentului său Isticeul în secolul al XIII-lea) și traducându-se prin "pădure de carpen".. Denumirea villa sancti Emerici, în trad. "satul sfântului Emeric", se referă la vechiul patrociniu al localității.În evul mediu aici a existat deja o cetate medievală respectiv un castel care a servit adesea ca reședință favorită a principiilor Transilvaniei. De aici s-au emis documente importante servind uneori ca loc de adunare a Dietei Transilvaniei. Situarea geogarfică in imediata proximitate a unor domenii de vânătoare importante (păduri de cerbi, mistreți respectiv urși precum și micro-climatul favorabil montan cu proprietăți curative datorita aerului de munte, a facut din Gurghiu un constant loc de peregrinaj mai ales a magnațiilor medievali maghiari și habsburgici. Prințul Rudolf al Austriei a petrecut perioade de timp la Gurghiu în timpul partidelor de vânătoare ce se organizau în împrejurimi acompaniate uneori de concerte de muzică baroc în aer liber. Între oaspeții acestuia la Gurghiu s-a numărat și prințul Eduard, devenit în 1902 regele Eduard al VII-lea al Regatului Unit.