Cartierul Fratelia Timisoara 3.5

Fratelia ar putea fi considerat pe moment cel mai vechi cartier al Timișoarei deoarece aici au fost descoperite până acum vestigii ale așezărilor omenești din zonă, datate cu mai bine de 6.000 de ani în urmă. Arheologii au găsit aici urme ale unor bordeie ale agricultorilor și păstorilor ce au locuit pe aceste meleaguri. În apropiere, a fost scoasă la iveală și o necropolă de incinerație, cu peste 200 de morminte, când se făceau săpături pentru construcții noi. Urnele funerare recuperate au fost duse la Muzeul Banatului iar astăzi o parte dintre ele pot fi văzute de public, într-o expoziție legată chiar de urnele funerare din Banat.

În zonă au mai fost descoperite și morminte din epoca bronzului, însă Fratelia pe care o cunoaștem astăzi a fost înființată abia la începutul secolului trecut, în 1903. Satul a fost înființat prin parcelarea moșiilor Kenda și Besseny cu scopul maghiarizării Timișoarei.[1] El a fost o colonie muncitorească, populată de muncitori din fabrici și cei mai săraci, numit o vreme Chișoda Nouă. La 1930 avea 7.683 de locuitori, dintre care 3.388 maghiari, 3.160 germani și 867 români. Satul nu aparținea Timișoarei, era la periferie, iar primele tentative de a-l alipi orașului au fost între cele două războaie mondiale, când s-a construit linia de tramvai. Fratelia devine a VI-a circumscripție a Timișoarei abia în 1948. La margine, exista cărămidăria orașului, înlocuită în anii ’80 cu Termocentrala.

Biserica Ortodoxă Fratelia „Sf. Ap. Petru și Pavel”, 1963, preoți: Ioan Drăgănescu, Iosif Ciocloda, Ioan Bălăngean, Ioan Novac și diacon Alexandru Ranca [2]
Biserica Catolică Parohială „Sfântul Josif” Timișoara VI.- Fratelia. (Str. Ana Ipătescu Nr. 48)
Biserica romano-catolică Fratelia B “Adormirea Maicii Domnului”, filială a parohiei Timisoara VI.- Fratelia (Str. Pavlov Nr. 28)
sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/Fratelia